Nu vă puneți cu oamenii simpli

În vreme ce unii studiază tomuri întregi de cărți pentru a afla secretul longevității, vecina mea, femeie la 77 de ani, în urma studiului a 4 clase primare și a unei experiențe foarte complexe de viață, știe secretul longevității. Și pentru că nu sunt egoistă vi-l împărtășesc și vouă. Cel mai corect cred că ar fi să o citez pe ea, după care dacă mai aveți răbdare să citiți sau să participați la comentarii bine, dacă nu esențialul oricum e transmis.mamaie optimistă

„- Eu cred că Dumnezeu mă ține încă în viață pentru că nici după atâția ani nu m-am săturat de copiii mei. Îi am mereu cu mine în gând orice aș face. Când pleacă de la mine, deja mi-e dor de ei când  sunt încă la ușă. Atunci începe dorul și ține până îi văd iară … și tot așa. „

Iar acum dacă mai aveți nițică răbdare, s-ar cuveni  să știți despre ea  că  n-a avut și nu are o viață colorată în roz. A trecut prin operații de cancer, își îngrijește de aproximativ 15 ani soțul care a orbit și e suficient de bolnav încât să fie imobilizat în casă, în fiecare dimineață în jurul orei 6 este în grădina din jurul blocului și îngrijește florile pe care tot ea le-a și plantat. Deși se ajută de baston ca să meargă, când s-a făcut anveloparea blocului, deși stă la etajul 3, a urcat pe schele de câte ori a fost necesar ca să-și facă geamurile lună, citește cot la cot cu nepoții enciclopedii pentru a face față comentariilor ulterioare.

Ce-aș mai putea spune? Față în față cu o dragoste puternică, până și moartea își pierde din curaj.

( fotografia este luată de pe net pentru a colora postarea, mamaia de la mine din bloc nu are nevoie de publicitate)

(rm13)

Articolele acestui blog reprezintă proprietatea autorului și nu pot fi folosite integral sau parțial fără permisiunea acestuia în concordanță cu Legea nr.8/1996, privind drepturile de autor și drepturile conexe.
Reclame

Doar o întrebare, doar un răspuns

o bunicăDacă mă întrebi ce mai fac și-ți răspund că bine, nu înseamnă că chiar sunt bine, ci că nu vreau să te împovărez cu problemele mele. Căci tu, dacă chiar vrei să știi dacă sunt bine, nu te rezumi la o singură întrebare.

Adevărat?????

Binele ca și provocare

Trandafiri albi si rosii       DSCN2145_resizeOare ce-ar fi lumea dacă fiecare individ, zilnic, și-ar propune și ar reuși, să facă un BINE? Nu mă refer la binele cotidian pe care cu siguranță fiecare îl face (cum ar fi serviciu, casă etc) ci la o FAPTĂ BUNĂ, ceva care să facă viața mai frumoasă sau mai ușoară semenilor. Ceva pentru care să nu aștepți răsplată.

S-ar schimba societatea? S-ar schimba viața noastră?

Și care sunt acele FAPTE BUNE  care ne-ar aduce schimbarea în BINE?

Iată, poate, o provocare pentru o națiune. O provocare, un început, o cale.

Unii ar putea spune: „cu o floare nu se face primăvară”.

Dar, orice primăvară are începutul ei.

Dacă n-ai un bătrân……..să-l cumperi

Se aplică cu succes în anii electorali. Se pare că politicienii au înțeles  mult mai bine sensul  ascuns al acestui proverb. Tot ei au găsit și instrumentele: mici , bere, șepci, găleți, turism electoral, etc.

bătrânaȘi știți ce spun bătrânii?

„E bine maică, că se mai gândește cineva și la noi.”

Așa o fi?

Mărimea cuvintelor – lumina

DSCN2220_resize

Eu cred că fiecare cuvânt are dimensiunile lui. Dar nu ca la matematică. Mai mult decât atât, același cuvânt poate avea dimensiuni diferite pentru fiecare dintre noi.

Există cuvinte ale căror dimensiuni le simțim pentru că le acordăm atenție, voluntar sau involuntar, și cuvinte cărora nu le percepem mărimea din diverse motive.

Iată un exercițiu de imaginație:

Ce înseamnă lumina pentru un individ care s-a născut orb? Nimic palpabil. Fără formă, gust, miros. Teorie. Un fir de praf. El trăiește la intensitate maximă Atingerea, Gustul, Mirosul, Auzul, acestea fiind marile lui cuvinte.

Dar pentru un individ care nu a avut niciodată probleme cu vederea? Nimic deosebit, ceva ce e firesc a fi fără alte întrebări, ceva ce i se cuvine de la natură, ceva pentru care nu trebuie să-ți faci griji.

Ce este zi de zi lumina pentru un individ care știe că-și va pierde vederea odată cu trecerea timpului? Astăzi , mâine și poate în viitorul apropiat – încă bine, poate chiar bucurie, răsfăț, desfătare, mulțumire, viață..….dar odată cu trecerea timpului –  teamă, frustrare, stângăcie, durere, disperare……

Ce înseamnă insă lumina pentru un individ care s-a născut cu o vedere bună și ulterior și-a pierdut vederea. Enorm. Sfârșit și început.

Ce ne salvează în oricare dintre aceste situații?

Lumina din noi. Dar asta este deja o altă discuție, pentru o altă ocazie.

Pînă atunci însă să-i dăm dreptate lui Octavian Paler:

„Azi, ştiu că în lumină există şi umbre şi că fericirea e uneori dureroasă.”