Mărimea cuvintelor – lumina

DSCN2220_resize

Eu cred că fiecare cuvânt are dimensiunile lui. Dar nu ca la matematică. Mai mult decât atât, același cuvânt poate avea dimensiuni diferite pentru fiecare dintre noi.

Există cuvinte ale căror dimensiuni le simțim pentru că le acordăm atenție, voluntar sau involuntar, și cuvinte cărora nu le percepem mărimea din diverse motive.

Iată un exercițiu de imaginație:

Ce înseamnă lumina pentru un individ care s-a născut orb? Nimic palpabil. Fără formă, gust, miros. Teorie. Un fir de praf. El trăiește la intensitate maximă Atingerea, Gustul, Mirosul, Auzul, acestea fiind marile lui cuvinte.

Dar pentru un individ care nu a avut niciodată probleme cu vederea? Nimic deosebit, ceva ce e firesc a fi fără alte întrebări, ceva ce i se cuvine de la natură, ceva pentru care nu trebuie să-ți faci griji.

Ce este zi de zi lumina pentru un individ care știe că-și va pierde vederea odată cu trecerea timpului? Astăzi , mâine și poate în viitorul apropiat – încă bine, poate chiar bucurie, răsfăț, desfătare, mulțumire, viață..….dar odată cu trecerea timpului –  teamă, frustrare, stângăcie, durere, disperare……

Ce înseamnă insă lumina pentru un individ care s-a născut cu o vedere bună și ulterior și-a pierdut vederea. Enorm. Sfârșit și început.

Ce ne salvează în oricare dintre aceste situații?

Lumina din noi. Dar asta este deja o altă discuție, pentru o altă ocazie.

Pînă atunci însă să-i dăm dreptate lui Octavian Paler:

„Azi, ştiu că în lumină există şi umbre şi că fericirea e uneori dureroasă.”

Reclame