Moșule, nu vreau cadouri ci schimbări

copil scriind

La școală, în prima zi de după anul nou, profesoara de română le-a cerut elevilor, să scrie o compunere despre ce i-au cerut Moșului. Compunerea unuia dintre elevi suna cam așa:

 

Scrisoare către Moș Crăciun,

Moșule, nu vreau cadouri ci schimbări:

– Vreau ca profesorii  să nu ne mai judece după câți bani și ce statut social au părinții noștri.

– Vreau ca elevul cel mai înalt și mai solid să nu-l mai bată mereu pe cel mai pipernicit și neajutorat.

– Vreau ca profesorii să ne zâmbească mai mult și să ne cântăreasă pe toți cu aceleași unități de măsură.

– Vreau să avem mai multe ore de fizică, nu pentru că-mi place mult mai mult fizica, ci pentru că îmi place foarte mult domnul profesor. Poate ai observat și tu, Moșule, cum îl iau copii în brațe când îl întâlnesc pe hol.

– Știi că avem o profesoară nouă de limba română. Îmi place de ea, dar aș vrea să-i spui tu celei vechi, că și de ea îmi plăcea foarte mult și îmi pare rău că nu am apucat să i-o spun.

– Uneori, am impresia că profesorii sunt răzbunători. Aș vrea să nu mai am niciodată impresia asta. Crezi că poți să faci ceva?

Știu că nimeni nu mă crede că acestea au fost cerințele mele către Moș Crăciun, dar nu puteam să ratez ocazia. În școala noastră sunt câteva sute de copii care vor scrie această compunere și, cu siguranță, doamna nu-și va umple memoria, cu toate jucăriile pe care aceștia le-au cerut Moșului. Dar, mai știu, că probabilitatea ca cineva să mai fi făcut o astfel de compunere, este foarte mică, aproape inexistentă, deci, cu siguranță pe aceasta nu o va uita.

P.S. – Moșule, aș mai vrea ceva. Fă în așa fel, încât, urmările acestei scrisori să fie unele pozitive, nu negative. Tata îmi spune mereu: dacă nu riști nu câștigi! Mulțumesc!

(sursa foto – google)
  Articolele acestui blog reprezintă proprietatea autorului și nu pot fi folosite integral sau parțial fără permisiunea acestuia în concordanță cu Legea nr.8/1996, privind drepturile de autor și drepturile conexe.
Anunțuri