Un elev vine cu o idee proprie de reciclare (1)

La școală.

Profesoara: Așadar copii, rețineți, reciclarea este un proces tehnologic prin care rezidurile, deșeurile, materialele ce nu mai pot fi folosite în stadiul lor actual, sunt prelucrate în vederea refolosirii lor. Spre exemplu, un caiet vechi care a fost în totalitate scris, nu mai poate fi folosit în același scop, dar prin reciclare, poate fi transformat iarăși în hârtie sau carton deci poate fi refolosit. Puteți veni și voi cu alte exemple?

Elevul 1: Cioburile de sticlă se pot retopi și transforma în noi produse de sticlă.

Elevul 2: Pet-urile, se pot mărunți și pot fi folosite la fabricarea materialelor de construcții.

Elevul 3: Materialele din plastic sau cauciuc ce nu mai pot fi folosite.

Elevul 4: Rumegușul…

……..

Elevul X: Sufletul .

Profesoara: Poți să fii mai explicit? Nu cred că știu ce-ai vrea să spui.

Elevul X: Eu cred că sufletul poate suporta și el transformări. Poate fi mai bun sau mai rău, în funcție de încercările prin care trece. Un om bun care a fost persecutat, batjocorit, a cărui suflet este ciobit sau chiar zdrobit, poate deveni un om rău, dar la fel de bine își poate reveni, se poate schimba,  dacă atitudinea celor din jur se schimbă.

copac1

Profesoara: Deci…..

Elevul X: Așa cum materialelor le dăm o șansă de ce nu le-am acorda și sufletelor? Așa cum știm să pedepsim, trebuie să știm să și iertăm? Da eu cred că sufletul poate fi reciclat și mai cred, că rezultatele pot fi mai bune decât în cazul corpurilor neînsuflețite. Un om căruia viața i-a dat mai multe lecții, poate deveni mai bun decât a fost la început. Mai cred că fiecare dintre noi ar trebui să înțelegem, că putem fi reciclatorii propriilor noastre suflete.

Profesoara: Cum?….

Elevul X: Prin atitudine. Față de ceilalți și față de noi înșine. Privind mai mult în tine îi vezi mai bine pe ceilalți și privindu-i mai profund pe alții ajungi să te cunoști mai bine.

Profesoara: Atunci pentru că vorbim totuși de reciclare și pentru că ai introdus și sufletul în discuție, cine hotărăște dacă un suflet necesită sau nu reciclare? Și când?

Elevul X: Eu cred că un prim pas trebuie să îl facă fiecare cu sine și fiecare cu ceilalți, chiar din momentul în care începe să facă diferența între bine și rău, adică undeva la vârsta copilăriei. Dar niciodată nu e prea târziu, nici pentru sine nici pentru ceilalți.

Profesoara: Copii exemplele date de voi, privind reciclarea materialelor , sunt bune. Colegul vostru,  Elevul X , a ridicat o altă problemă. Așa cum ați auzit deja , el vine și cu argumente. Personal, trebuie să recunosc, că apropierea celor doi termeni suflet și reciclare, mi s-a părut nu tocmai potrivită la început, dar acum, cred că este un subiect interesant de dezbătut. Din acest motiv, pentru data viitoare, vă propun ca și temă, abordarea acestui subiect , reciclarea sufletelor, în care aveți libertatea să vă explicați punctul de vedere.

(va continua) 

(sursa foto – google)

Anunțuri