despre cădere

cazut pe ganduri

„eu zic să mai cădem din când în când pe gânduri, să vedem ne doare sau nu?”

(rm13)

despre tăcere

tacere

„Tăcerea poate fi in egală măsură un semn de inteligență sau prostie. Numai vorbirea e aceea care poate dezlega misterul.”

(rm13)

despre paravan …

„aroganța – un bun paravan al incompetenței” 

aroganta

 

 

 

 

 

 

(rm13)

Despre una, despre alta …

idiot-smiley

Dacă prostia nu doare, mârlănia e  chiar euforică. Ce au în comun? –  Starea de Nespirit”

(rm13)

Stelele nu …

Stelele nu cad, ci doar iuțesc uneori pasul ca să ne atragă atenția!

stingere

Stelele nu se sting, ci doar privind prea mult către ele ni se încețoșează nouă privirea!

(rm13)

Prima zi de școală – Deșteaptă-te române !

Astăzi, în prima zi de școală, cel mai ascultat e Imnul României – Deșteaptă-te române!

Fie ca semnificația versurilor sale să pătrundă adânc în inima și conștiința  copiilor noștri, spre a le fi călăuză! 

Deșteaptă-te române 

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte! ” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!

Imnul național al României, versuri – poet, traducător, ziarist român Andrei Mureșanu, muzica – poet, etnograf, cântăreț român Anton Pann. Alcătuit din 11 strofe, la ocazii festive se intonează doar strofele 1,2,4 și 11.

(sursa – YouTube)

Din înțelepciunea unui tomberon

Minte de tomberon 😉 .

tomberon

Slujind omul am înțeles cum se face curățenia: înlături unele gunoaie pentru a face loc altora.

(rm13)

Previous Older Entries