De ce cimitir?

Scandalos sau nu, iată un subiect ce merită dezbătut. Am auzit în cimitir un copil spunându-și „M-am săturat să vin la cimitir!”. Era însoțit de o bătrână. Probabil copilul își exprima pur și simplu starea de oboseală și plictiseală, pe care i-o aduceau repetatele vizite într-un loc în care doar bunica sa știa de ce veneau atât de des.

cimitirDar tocmai întâmplarea aceasta m-a făcut să-mi pun pentru a nu știu câta oară întrebarea: „De ce Cimitir?”

Posibile răspunsuri:

1. pentru că așa e creștinește, m-ai direct spus pentru că așa vrea Dumnezeu;

De ce ar vrea Dumnezeu să mă mănânce viermii după moarte? Între noi și Dumnezeu există o legătură de spirit nu materială.

2. pentru că așa ne spun fețele bisericești;

Dacă e vorba de ritualuri, cu puțină deschidere, slujbele, care fac  legătura între spiritul tău și cel al Domnului, nu trebuie să se împiedice de faptul că tu, ca materie, ai devenit cenușă într-un borcan sau resturi alimentare la 2 metri sub pământ.oala de lut

3. pentru a exista un loc în care urmașii să se adune în memoria celui decedat;

Dacă doresc neaparat să-și aducă aminte împreună de cel decedat, rudele, cunoscuții, o pot face în orice loc nu neaparat în cimitir.

4. pentru a avea temă de dezbatere după mai mulți ani, la deshumare, dacă a fost sau nu sfânt, funcție de starea rămășițelor;

Aici ar fi problema cu moaștele, cât de puternice sunt ele? Energetic? Spiritual?

Și-or mai fi și alte justificări, cum ar fi cimitirul văzut ca o afacere, chestiune care pe unii îi umple, iar pe alții îi golește,….. de bani.

Și atunci, de ce să nu poți decide ce se va întâmpla cu trupul tău după moarte, pentru că oricum partea cu sufletul ai stabilit-o deja, pe parcursul vieții,  prin legătura ta cu Dumnezeu?

Eu sincer mă gândesc serios la partea cu incinerarea.

Și asta pentru că eu cred că valoarea  unui om stă în sufletul său nu în trup. Atât în viață cât și după moarte.

 

Nu vă consumați energia aruncând cu pietre că nu mă ating.

Anunțuri

7 comentarii (+add yours?)

  1. adelinailiescu
    Iun 13, 2014 @ 14:49:03

    Sunt alergica la cimitire. Daca tot trebuie sa ma integrez in absolut prefer s-o fac printr-o ardere rapida, nu digerata incet de viermi. Si asa ocupam prea mult loc vii, mai trebuie sa ocupam spatiu si morti? Eu mi-am luat deja pietrele, sunt imuna. 🙂

    Răspunde

    • ricamihai13
      Iun 13, 2014 @ 15:06:02

      Nu credeam că va fi cineva de acord cu mine !!! Deci n-am luat-o razna. Sau suntem două persoane care au luat-o razna. 🙂 Privesc logic chiar și la Dumnezeu! O fi bine, o fi rău?:)

      Răspunde

  2. Matilda
    Iun 27, 2014 @ 21:15:32

    Suntem trei. 🙂 Şi eu prefer incinerarea.

    Răspunde

  3. Mélanie
    Iul 01, 2014 @ 17:10:09

    @”Eu sincer mă gândesc serios la partea cu incinerarea.” – confirm si la dvs ceea ce-am afirmat la Théo: am ales incinerarea de multi ani… 🙂 à propos, în Japonia, Taiwan si Singapore e obligatorie – prin lege de stat.
    * * *
    salutari toulousene, sanatate si tone de inspiratie… amicale gânduri, Mélanie

    Răspunde

    • ricamihai13
      Iul 01, 2014 @ 17:26:54

      Încă o dovadă de asumare a liberei exprimări. Dacă tot ne-a dat Dumnezeu creierul, de ce să nu-l punem la treabă? De ce să nu-l lăsăm pe el să-și pună întrebări și să găsească răspunsuri? Noi nu suntem normali în normalitatea altora dar suficient de normali în normalitatea noastră.
      Uite c-am spus-o 🙂
      Salutări de pe minunatele meleaguri românești. Vă aștept oricând în căsuța mea virtuală, românește, cu pâine și sare 🙂

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: